CASUTA DIN PADURE!!!
vineri, 30 noiembrie 2012
duminică, 11 noiembrie 2012
♥+♥=♥Dincolo de cuvinte...
Urşilor Albi...
Nici întunericul nu-mi porneşte simţirea,
În lumea către Nord.
Polarii duhurilor sfinte către tine drumeţule,
Azi.
Cine-ţi va aşeza lumea la ureche?
Pudicul alint goliciunii din frunză...
Către Nord drumeţule
Urşilor albi le e raiul,
Sfatul viermilor,
Azi.
La Nord am lepădat frigul ascuns
Din naşterea de gheaţă
În genunchi drumeţule,
Tronul nemuririi urşilor le-am dat;
Am iubit la ureche lumea ta
Şi-am ucis frigul din tine,
Azi.(Mihaela Moraru)
vineri, 2 noiembrie 2012
.jpg)
O dunga rosie-n zari se iscase
si plopii, trezindu-se brusc, dinadins
cu umbrele lor melodioase
umerii înca dormind, mi i-au atins.
Ma ridicam din somn ca din mare,
scuturându-mi suvitele cazute pe frunte, visele,
sprâncenele cristalizate de sare,
abisele.
Va fi o dimineata neobisnuit de lunga,
urcând un soare neobisnuit.
Adânc, lumina-n ape o sa-mpunga:
din ochii nostri se va-ntoarce înmiit!
Ma ridicam, scuturându-mi lin undele.
Apele se retrageau tacute, geloase.
Plopii mi-atingeau umerii, tâmplele
cu umbrele lor melodioase.
♥+♥=♥
Nichita Stanescu - Cantec de dragoste la marginea marii...
Cu gleznele julite, eu te pandesc cand treci
printre rocile tarmului, reci.
Marea se va preface-n pasari stravezii,
cate le-ncap ochii deschisi spre ea,
si vor zbura falfaind, cand ai sa vii,
pana-n piscul vazduhului cu o stea.
Vor ramane prapastiile ai peaterile goale,
pestii vor plesni aerul prabusit cu cozile,
starnind margeanele domoale
ai corzile.
Uite, epava corabiii lui Simbad marinarul
cu un colt se sprijina-n scoicile cenusii,
cu un varf injunghie-n mijloc clestarul,
peste toate puntile alearga raci vii.
Iti daruiesc o stea de mare, un crab si un delfin!
Adu-i in spinare pana la nisipuri.
Ma voi preface orb si am sa vin
Cu gleznele julite, eu te pandesc cand treci
printre rocile tarmului, reci.
Marea se va preface-n pasari stravezii,
cate le-ncap ochii deschisi spre ea,
si vor zbura falfaind, cand ai sa vii,
pana-n piscul vazduhului cu o stea.
Vor ramane prapastiile ai peaterile goale,
pestii vor plesni aerul prabusit cu cozile,
starnind margeanele domoale
ai corzile.
Uite, epava corabiii lui Simbad marinarul
cu un colt se sprijina-n scoicile cenusii,
cu un varf injunghie-n mijloc clestarul,
peste toate puntile alearga raci vii.
Iti daruiesc o stea de mare, un crab si un delfin!
Adu-i in spinare pana la nisipuri.
Ma voi preface orb si am sa vin
cu bratul intins, sa-ti mangai chipul.
sâmbătă, 13 octombrie 2012
Te port în suflet, ca pe un vas de pret,
Ca pe-o comoara-nchisa cu peceti,
Te port în trup, în sânii albi si grei,
Cum poarta rodia samânta ei.
Te port în minte, ca pe-un imn sfintit,
Un cântec vechi, cu crai din Rasarit.
Si port la gât, nepretuit sirag,
Strânsoarea cald-a bratului tau drag.
Te port în mine tainic, ca pe-un vis,
In cer înalt de noapte te-am închis.
Te port, lumina rumena de zori,
Cum poarta florile mireasma lor.
Te port pe buze, ca pe un fagur plin.
O poama aurita de smochin,
Te port în brate, horbote subtiri,
Manunchi legat cu grija , fir cu fir.
Cum poarta floarea rodul de cais.
Adânc te port în trupul meu si-n vis. (Zorica Latcu)
luni, 1 octombrie 2012
de Nichita Stănescu
A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva,
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.
Mă tem ca n-am să te mai vad, uneori,
că or să-mi crească aripi ascuţite până la nori,
că ai să te ascunzi într-un ochi străin,
şi el o să se-nchidă cu o frunză de pelin.
Şi-atunci mă apropii de pietre şi tac,
iau cuvintele şi le-nec în mare.
Şuier luna şi o răsar şi o prefac
într-o dragoste mare. ♥+♥=♥
Abonați-vă la:
Postări (Atom)