Tu,floare...tu,stea...tu,aripa!
Eu,dor...eu,vis...eu,asteptare!
Noi,poezie...noi,cantec...noi,zbor!
Tu si Eu,IUBIRE!
Dincolo de necuvinte...dincolo de Curcubeu...dincolo de TIMP!
http://www.youtube.com/user/EnnaEiram68#p/u/16/aEwRl8gUrPU
http://www.youtube.com/user/raingia71#p/u/19/qT5Dti3jdZ0
CASUTA DIN PADURE!!!
joi, 30 iunie 2011
marți, 28 iunie 2011
Mai este timp...
Mai este timp sa te mai strâng la piept
Si în albastrul tau sa ma pierd lin
Luând în palmã munti de trandafiri
Sa te mai caut printre ei ,o , vis divin !
Mai este timp destul sa te iubesc
Din crestet pâna-n talpi si sa mai pot
S-acopar trupu-ti fin cu nopti fierbinti
Ce n-or mai vrea din minte sa te scot,
E timp destul pe buze sa mai am
Sarutul tau ametitor de blând
Si ne-ntrerupt sa te culeg din flori
Apoi sa te sadesc la mine-n gând,
Da , este timp ... tu de ce crezi ca nu-i ?
Si chiar de nu-i ,voi scotoci-n abis
Pe tâmpla noptii sa te pot iubi
Pe-aceeasi stea , la margine de vis ...
Mariana Eftimie Kabbout
http://www.youtube.com/watch?v=Mfb4u_BGbak
http://www.youtube.com/watch?v=4BDE3Hl0cFk
Mai este timp sa te mai strâng la piept
Si în albastrul tau sa ma pierd lin
Luând în palmã munti de trandafiri
Sa te mai caut printre ei ,o , vis divin !
Mai este timp destul sa te iubesc
Din crestet pâna-n talpi si sa mai pot
S-acopar trupu-ti fin cu nopti fierbinti
Ce n-or mai vrea din minte sa te scot,
E timp destul pe buze sa mai am
Sarutul tau ametitor de blând
Si ne-ntrerupt sa te culeg din flori
Apoi sa te sadesc la mine-n gând,
Da , este timp ... tu de ce crezi ca nu-i ?
Si chiar de nu-i ,voi scotoci-n abis
Pe tâmpla noptii sa te pot iubi
Pe-aceeasi stea , la margine de vis ...
Mariana Eftimie Kabbout
http://www.youtube.com/watch?v=Mfb4u_BGbak
http://www.youtube.com/watch?v=4BDE3Hl0cFk
luni, 27 iunie 2011
Uneori...
...genele mele
împletesc chipul tău
în cununa de grâu
a Iubirii...
gingăşie de lut
într-un bol de abur,
râzând sau plângând,
în secundele rostogolite
pe câmpul gândurilor,
sărută iarba,
surprinsă de tălpile tale,
când alergi să prinzi
infinitul...
mă strecor
gâză de lumină,
pe bolta netedelor cărări
prin care,
mişcarea ridică spre inimă
undele dorului.
ascult în taină,
cântecul blând
al Iubirii tale...
puf de mângâiere
lunecă lin
pe tulpina numelui meu,
numărând nervurile lacrimilor
de bucurie,
când simt că aşteptarea
îşi stinge
ultimile acorduri...(Anne Marie Bejliu)
...genele mele
împletesc chipul tău
în cununa de grâu
a Iubirii...
gingăşie de lut
într-un bol de abur,
râzând sau plângând,
în secundele rostogolite
pe câmpul gândurilor,
sărută iarba,
surprinsă de tălpile tale,
când alergi să prinzi
infinitul...
mă strecor
gâză de lumină,
pe bolta netedelor cărări
prin care,
mişcarea ridică spre inimă
undele dorului.
ascult în taină,
cântecul blând
al Iubirii tale...
puf de mângâiere
lunecă lin
pe tulpina numelui meu,
numărând nervurile lacrimilor
de bucurie,
când simt că aşteptarea
îşi stinge
ultimile acorduri...(Anne Marie Bejliu)
http://www.youtube.com/watch?v=WWicnAEpgVk
http://www.youtube.com/watch?v=GZv0AwvOq8E
"It takes a moment to change history.It takes love to change lives."
Gabriel Garcia Marquez - Scrisoare.
Daca pentru o clipa Dumnezeu ar uita ca sunt o marioneta din carpa si mi-ar darui o bucatica de viata, probabil ca n-as spune tot ceea ce gandesc, insa in mod categoric as gandi tot ceea ce zic. As da valoare lucrurilor, dar nu pentru ce valoreaza, ci pentru ceea ce semnifica. As dormi mai putin, dar as visa mai mult, intelegand ca pentru fiecare minut in care inchidem ochii, pierdem saizeci de secunde de lumina. As merge cand ceilati se opresc, m-as trezi cand ceilalti dorm. As asculta cand ceilalti vorbesc si cat m-as bucura de o inghetata cu ciocolata!
Daca Dumnezeu mi-ar face cadou o bucatica de viata, m-as imbraca foarte modest, m-as intinde la soare, lasand la vederea tuturor nu numai corpul, ci si sufletul meu. Doamne Dumnezeul meu daca as avea inima, as grava ura mea peste ghiata si as astepta pana soarele rasare. As picta cu un vis al lui Van Gogh despre stele un poem al lui Benedetti, si un cantec al lui Serrat ar fi serenada pe care i-as oferi-o lunii. As uda cu lacrimile mele trandafirii, pentru a simti durerea spinilor si sarutul incarnat al petalelor... Dumnezeul meu, daca as avea o bucatica de viata... N-as lasa sa treaca nici o zi fara sa le spun oamenilor pe care ii iubesc, ca ii iubesc. As convinge pe fiecare femeie sau barbat spunandu-le ca sunt favoritii mei si as trai indragostit de dragoste.
Oamenilor le-as demonstra cat se insala crezand ca nu se mai indragostesc cand imbatranesc, nestiind ca imbatranesc cand nu se mai indragostesc! Unui copil i-as da aripi, dar l-as lasa sa invete sa zboare singur. Pe batrani i-as invata ca moartea nu vine cu batranetea, ci cu uitarea. Atatea lucruri am invatat de la voi, oamenii... Am invatat ca toata lumea vrea sa traiasca pe varful muntelui, insa fara sa bage de seama ca adevarata fericire rezida in felul de a-l escalada. Am invatat ca atunci cand un nou nascut strange cu pumnul lui micut, pentru prima oara, degetul parintelui, l-a acaparat pentru intotdeauna.
Am invatat ca um om are dreptul sa se uite in jos la altul, doar atunci cand ar trebui sa-l ajute sa se ridice. Sunt atatea lucruri pe care am putut sa le invat de la voi, dar nu cred ca mi-ar servi, deoarece atunci cand o sa fiu bagat in interiorul acelei cutii, inseamna ca in mod neferecit mor.
Spune intotdeauna ce simti si fa ceea ce gandesti. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea dormind, te-as imbratisa foarte strans si l-as ruga pe Dumnezeu sa fiu pazitorul sufletului tau. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea iesind pe usa, ti-as da o imbratisare, un sarut si te-as chema inapoi sa-ti dau mai multe. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand voi auzi vocea ta, as inregistra fiecare dintre cuvintele tale pentru a le putea asculta o data si inca o data pana la infinit. Daca as stii ca acestea ar fi ultimele minute in care te-as vedea, as spune "te iubesc"si nu mi-as asuma, in mod rostesc, gandul ca deja stii.
Intotdeauna exista ziua de maine si viata ne da de fiecare data alta oportunitate pentru a face lucrurile bine, dar daca cumva gresesc si ziua de azi este tot ce ne ramane, mi-ar face placere sa-ti spun cat te iubesc, ca niciodata te voi uita.
Ziua de maine nu-i este asigurata nimanui, tanar sau batran. Azi poate sa fie ultima zi cand ii vezi pe cei pe care-i iubesti. De aceea, nu mai astepta, fa-o azi, intrucat daca ziua de maine nu va ajunge niciodata, in mod sigur vei regreta ziua cand nu ti-ai facut timp pentru un suras, o imbratisare, un sarut si ca ai fost prea ocupat ca sa le conferi o ultima dorinta. Sa-i mentii pe cei pe care-i iubesti aproape de tine, spune-le la ureche cat de multa nevoie ai de ei, iubeste-i si trateaza-i bine, ia-ti timp sa le spui "imi pare rau", "iarta-ma", "te rog" si toate cuvintele de dragoste pe care le stii.
Nimeni nu-si va aduce aminte de tine pentru gandurile tale secrete. Cere-i Domnului taria si intelepciunea pentru a le exprima. Demostreaza-le prietenilor tai cat de importanti sunt pentru tine.
http://www.youtube.com/user/inousch#p/u/1/ZccF7wPZcAI
http://www.youtube.com/user/inousch#p/u/16/WmbuYMUKkXw
Daca pentru o clipa Dumnezeu ar uita ca sunt o marioneta din carpa si mi-ar darui o bucatica de viata, probabil ca n-as spune tot ceea ce gandesc, insa in mod categoric as gandi tot ceea ce zic. As da valoare lucrurilor, dar nu pentru ce valoreaza, ci pentru ceea ce semnifica. As dormi mai putin, dar as visa mai mult, intelegand ca pentru fiecare minut in care inchidem ochii, pierdem saizeci de secunde de lumina. As merge cand ceilati se opresc, m-as trezi cand ceilalti dorm. As asculta cand ceilalti vorbesc si cat m-as bucura de o inghetata cu ciocolata!
Daca Dumnezeu mi-ar face cadou o bucatica de viata, m-as imbraca foarte modest, m-as intinde la soare, lasand la vederea tuturor nu numai corpul, ci si sufletul meu. Doamne Dumnezeul meu daca as avea inima, as grava ura mea peste ghiata si as astepta pana soarele rasare. As picta cu un vis al lui Van Gogh despre stele un poem al lui Benedetti, si un cantec al lui Serrat ar fi serenada pe care i-as oferi-o lunii. As uda cu lacrimile mele trandafirii, pentru a simti durerea spinilor si sarutul incarnat al petalelor... Dumnezeul meu, daca as avea o bucatica de viata... N-as lasa sa treaca nici o zi fara sa le spun oamenilor pe care ii iubesc, ca ii iubesc. As convinge pe fiecare femeie sau barbat spunandu-le ca sunt favoritii mei si as trai indragostit de dragoste.
Oamenilor le-as demonstra cat se insala crezand ca nu se mai indragostesc cand imbatranesc, nestiind ca imbatranesc cand nu se mai indragostesc! Unui copil i-as da aripi, dar l-as lasa sa invete sa zboare singur. Pe batrani i-as invata ca moartea nu vine cu batranetea, ci cu uitarea. Atatea lucruri am invatat de la voi, oamenii... Am invatat ca toata lumea vrea sa traiasca pe varful muntelui, insa fara sa bage de seama ca adevarata fericire rezida in felul de a-l escalada. Am invatat ca atunci cand un nou nascut strange cu pumnul lui micut, pentru prima oara, degetul parintelui, l-a acaparat pentru intotdeauna.
Am invatat ca um om are dreptul sa se uite in jos la altul, doar atunci cand ar trebui sa-l ajute sa se ridice. Sunt atatea lucruri pe care am putut sa le invat de la voi, dar nu cred ca mi-ar servi, deoarece atunci cand o sa fiu bagat in interiorul acelei cutii, inseamna ca in mod neferecit mor.
Spune intotdeauna ce simti si fa ceea ce gandesti. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea dormind, te-as imbratisa foarte strans si l-as ruga pe Dumnezeu sa fiu pazitorul sufletului tau. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea iesind pe usa, ti-as da o imbratisare, un sarut si te-as chema inapoi sa-ti dau mai multe. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand voi auzi vocea ta, as inregistra fiecare dintre cuvintele tale pentru a le putea asculta o data si inca o data pana la infinit. Daca as stii ca acestea ar fi ultimele minute in care te-as vedea, as spune "te iubesc"si nu mi-as asuma, in mod rostesc, gandul ca deja stii.
Intotdeauna exista ziua de maine si viata ne da de fiecare data alta oportunitate pentru a face lucrurile bine, dar daca cumva gresesc si ziua de azi este tot ce ne ramane, mi-ar face placere sa-ti spun cat te iubesc, ca niciodata te voi uita.
Ziua de maine nu-i este asigurata nimanui, tanar sau batran. Azi poate sa fie ultima zi cand ii vezi pe cei pe care-i iubesti. De aceea, nu mai astepta, fa-o azi, intrucat daca ziua de maine nu va ajunge niciodata, in mod sigur vei regreta ziua cand nu ti-ai facut timp pentru un suras, o imbratisare, un sarut si ca ai fost prea ocupat ca sa le conferi o ultima dorinta. Sa-i mentii pe cei pe care-i iubesti aproape de tine, spune-le la ureche cat de multa nevoie ai de ei, iubeste-i si trateaza-i bine, ia-ti timp sa le spui "imi pare rau", "iarta-ma", "te rog" si toate cuvintele de dragoste pe care le stii.
Nimeni nu-si va aduce aminte de tine pentru gandurile tale secrete. Cere-i Domnului taria si intelepciunea pentru a le exprima. Demostreaza-le prietenilor tai cat de importanti sunt pentru tine.
http://www.youtube.com/user/inousch#p/u/1/ZccF7wPZcAI
http://www.youtube.com/user/inousch#p/u/16/WmbuYMUKkXw
duminică, 26 iunie 2011
Te caut...
Te caut
în palmele nopţii.
Simt fruntea ta încordată.
Adie boare de vis
în pleoapa plecată.
Visul din vis,
floare de lotus împletind
frumuseţea iubirii
de dincolo de gând
se înalţă
deasupra sunetelor,
fără vibraţia timpului.
Doar frumuseţea o culegi mirat...
Tremură geana ochiului.
Vibrează imaginea secundei de dor
Zâmbeşti fericit,
atingând pentru o clipă
infinitul...(Anne Marie Bejliu)
Te caut
în palmele nopţii.
Simt fruntea ta încordată.
Adie boare de vis
în pleoapa plecată.
Visul din vis,
floare de lotus împletind
frumuseţea iubirii
de dincolo de gând
se înalţă
deasupra sunetelor,
fără vibraţia timpului.
Doar frumuseţea o culegi mirat...
Tremură geana ochiului.
Vibrează imaginea secundei de dor
Zâmbeşti fericit,
atingând pentru o clipă
infinitul...(Anne Marie Bejliu)
http://www.youtube.com/watch?v=cwjhK-qMURg
http://www.youtube.com/watch?v=uIXlLfUjDU0 Aripi albastre...Esti oricand,oriunde,Dor de Zbor,in visul meu cu Pescarusi!...Nu e nici Cer,nici Mare intre noi,doar Timpul ne separa!
http://www.youtube.com/user/TrishaYearwoodVEVO#p/u/15/J9uFWZqME7A
http://www.youtube.com/user/SherylCrowVEVO#p/u/32/FseuxxcTlvA
http://www.youtube.com/user/SherylCrowVEVO#p/u/32/FseuxxcTlvA
Te caut in mine,
Te simt,te adun...
Visez si te mângâi,
Te sarut si îti spun
Soptit,printre gânduri
Sa nu pleci,sa ramâi...
Sau ia-ma cu tine
Domol sa îmi spui
Ca sunt ce esti tu...
Si gând,si minciuna
Si soapta,si vis,si mister...
Sunt luna si soare
Si tu imi esti cer... (Beatrice Popescu)
vineri, 24 iunie 2011
Hai-Hui...spre lumea ta!!!
http://www.youtube.com/watch?v=nUZz8zscHdQ
http://www.youtube.com/watch?v=ZtGnJkVaQ9c
http://www.youtube.com/watch?v=gnsvhQBNgCY
http://www.youtube.com/watch?v=WZamY-6w_-8
http://www.youtube.com/watch?v=Fg79xPJrwYI
Anotimp alb...
Te prelingi ca o umbra prin sufletul meu.
Picaturi de ploaie – degetele tale
lasa urme atât de adânci
încât luceferii dor de singuratate.
Te prelingi ca un geamat de dor
si ochii tai cauta un nou rasarit.
Aproape...
aproape ca te pierzi în mine
dar mai ramâne un timp
sa treaca prin clepsidra iubirii noastre
de infinit,
iubirii noastre de înalt,
iubirii noastre…
de iubire.
Ne mai ramân doar rarele,
putinele clipe
în care sa ne regasim
pe noi
în noi...
sa ne vindecam durerea din ochi
si setea ce ne-a uscat sufletul.
Te prelingi ca un cântec
atât de parfumat
ca îngerii se îmbata
de adâncul din tine.
Ne e teama sa respiram…
Ne e teama sa ne atingem
sa nu se alungam visul
construit cu atâta migala.
Lasa-mi mâinile aici
sa risipeasca în mine
muzica ochilor tai
neasteptat de calzi.
Când vei pleca,
nu-ti lua umbra cu tine !
Cutreiera-mi visele,
bântuie-mi trupul cu buzele tale,
respira-mi gândurile,
fura-mi visele
în care ne asteptam zborul
în anotimpul acesta
atât de alb,
ca se descompune pe trotuare
în urme ale pasilor nostri.
Si pentru ca ai trecut pe aici...
si pentru ca mi-ai trecut prin sânge...
si pentru ca gura ta înseamna
început si sfârsit,
vei deveni o pecete
pe un zid
ce demult nu mai este...
Vei ramane , poate, mai mult
decât un vis de dragoste
dintr-o noapte albastra.
Si ...tocmai de aceea
opreste-te la malul meu
o clipa
sa vezi cum îmi picura
roua pe pleoape,
sa simti
culoarea
si gustul
si mireasma
gândurilor mele....(Lelia Mossora)
http://www.youtube.com/watch?v=nUZz8zscHdQ
http://www.youtube.com/watch?v=ZtGnJkVaQ9c
http://www.youtube.com/watch?v=gnsvhQBNgCY
http://www.youtube.com/watch?v=WZamY-6w_-8
http://www.youtube.com/watch?v=Fg79xPJrwYI
Anotimp alb...
Te prelingi ca o umbra prin sufletul meu.
Picaturi de ploaie – degetele tale
lasa urme atât de adânci
încât luceferii dor de singuratate.
Te prelingi ca un geamat de dor
si ochii tai cauta un nou rasarit.
Aproape...
aproape ca te pierzi în mine
dar mai ramâne un timp
sa treaca prin clepsidra iubirii noastre
de infinit,
iubirii noastre de înalt,
iubirii noastre…
de iubire.
Ne mai ramân doar rarele,
putinele clipe
în care sa ne regasim
pe noi
în noi...
sa ne vindecam durerea din ochi
si setea ce ne-a uscat sufletul.
Te prelingi ca un cântec
atât de parfumat
ca îngerii se îmbata
de adâncul din tine.
Ne e teama sa respiram…
Ne e teama sa ne atingem
sa nu se alungam visul
construit cu atâta migala.
Lasa-mi mâinile aici
sa risipeasca în mine
muzica ochilor tai
neasteptat de calzi.
Când vei pleca,
nu-ti lua umbra cu tine !
Cutreiera-mi visele,
bântuie-mi trupul cu buzele tale,
respira-mi gândurile,
fura-mi visele
în care ne asteptam zborul
în anotimpul acesta
atât de alb,
ca se descompune pe trotuare
în urme ale pasilor nostri.
Si pentru ca ai trecut pe aici...
si pentru ca mi-ai trecut prin sânge...
si pentru ca gura ta înseamna
început si sfârsit,
vei deveni o pecete
pe un zid
ce demult nu mai este...
Vei ramane , poate, mai mult
decât un vis de dragoste
dintr-o noapte albastra.
Si ...tocmai de aceea
opreste-te la malul meu
o clipa
sa vezi cum îmi picura
roua pe pleoape,
sa simti
culoarea
si gustul
si mireasma
gândurilor mele....(Lelia Mossora)
joi, 23 iunie 2011
Noi sau...visul unei nopti de suflet!
Ma ratacesc în cuvintele tale
ca într-un ocean în plina furtuna.
Pescarusi albi
ti s-au oprit pe umar
ca pe un tarm de liniste si caldura.
Ma ratacesc în tine -
cel care ascunde nemurirea
ultimei clipe de iubire.
Tu devii un labirint de frunze
prea plecate de verde ,
un labirint de întrebari ...
Si te numesc
speranta,
cântec,
vis sau realitate,
sublim...
Toate adunate
pe aceeasi scena absurda a vietii
în care ne întâlnim mereu
prea târziu
sau
prea devreme.
Suntem doua umbre
dar putem deveni
o singura lume,
un singur trup
si un singur sistem solar,
altul decât acesta în care
ne lovim existenta
de ziduri opace.
Suntem lujerul de crin
sau ramura de liliac,
caldura si mirosul
bradului de Craciun
la un loc...
Nimic sau...dragostea dusa la absolut,
ultima clipa de nemurire,
ultimul tren spre
nefiinta,
doua suflete...poate pereche. (Lelia Mosora)
http://www.youtube.com/user/62angelo?blend=22&ob=5#p/u/74/QFqlJ8k5vak
http://www.youtube.com/user/inousch#p/u/16/WmbuYMUKkXw
Un Pescarus am trimis catre tine...
Cand printre nori incerc sa zbor,
Te regasesc pe tine...
Imi picuri stropi de cald alint,
Si-mi este mult mai bine..
In pieptul unui pescarus
Am pus o vesnicie,
Si l-am trimis acolo sus,
Cu o lumina vie.
Sa vezi clar drumul inapoi,
In bratele-mi deschise,
Ce te asteapta printre ploi,
Sorbind iubiri promise...
Dar cum sa poti sa mai cobori,
Cand esti print printre astre ?...
Trimiti doar raze si fiori,
In inimile noastre.
Si galaxiile-ti sunt rai,
Iar tata-ti este cerul...
Ce te-a primit in miez de rai,
Imprastiind misterul.
Dar uite, pescarusul meu !...
Chiar a ajuns la tine ?..
Primeste-l printre norii fini,
Sa-i fie si lui bine...
Si da-i puterea ta de print,
Cu sangele-ti din vene,
Caci parte e din trupul meu ,
Si-ti rade printre gene.
Eu voi dormi intr-un tarziu,
Pe-aripi de nori prea fine,
Si-n somnul lung imi voi dori
Sa ma inalt la tine...(Mariana Kabbout)
Ma ratacesc în cuvintele tale
ca într-un ocean în plina furtuna.
Pescarusi albi
ti s-au oprit pe umar
ca pe un tarm de liniste si caldura.
Ma ratacesc în tine -
cel care ascunde nemurirea
ultimei clipe de iubire.
Tu devii un labirint de frunze
prea plecate de verde ,
un labirint de întrebari ...
Si te numesc
speranta,
cântec,
vis sau realitate,
sublim...
Toate adunate
pe aceeasi scena absurda a vietii
în care ne întâlnim mereu
prea târziu
sau
prea devreme.
Suntem doua umbre
dar putem deveni
o singura lume,
un singur trup
si un singur sistem solar,
altul decât acesta în care
ne lovim existenta
de ziduri opace.
Suntem lujerul de crin
sau ramura de liliac,
caldura si mirosul
bradului de Craciun
la un loc...
Nimic sau...dragostea dusa la absolut,
ultima clipa de nemurire,
ultimul tren spre
nefiinta,
doua suflete...poate pereche. (Lelia Mosora)
http://www.youtube.com/user/62angelo?blend=22&ob=5#p/u/74/QFqlJ8k5vak
http://www.youtube.com/user/inousch#p/u/16/WmbuYMUKkXw
Un Pescarus am trimis catre tine...
Cand printre nori incerc sa zbor,
Te regasesc pe tine...
Imi picuri stropi de cald alint,
Si-mi este mult mai bine..
In pieptul unui pescarus
Am pus o vesnicie,
Si l-am trimis acolo sus,
Cu o lumina vie.
Sa vezi clar drumul inapoi,
In bratele-mi deschise,
Ce te asteapta printre ploi,
Sorbind iubiri promise...
Dar cum sa poti sa mai cobori,
Cand esti print printre astre ?...
Trimiti doar raze si fiori,
In inimile noastre.
Si galaxiile-ti sunt rai,
Iar tata-ti este cerul...
Ce te-a primit in miez de rai,
Imprastiind misterul.
Dar uite, pescarusul meu !...
Chiar a ajuns la tine ?..
Primeste-l printre norii fini,
Sa-i fie si lui bine...
Si da-i puterea ta de print,
Cu sangele-ti din vene,
Caci parte e din trupul meu ,
Si-ti rade printre gene.
Eu voi dormi intr-un tarziu,
Pe-aripi de nori prea fine,
Si-n somnul lung imi voi dori
Sa ma inalt la tine...(Mariana Kabbout)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)