http://www.trilulilu.ro/alonewolf/acccc22de83427
"Buna ziu!zise zambind,fara nici o urma de crispare.Fiindca ai venit,poti ramane.Ma cheama Maria.El e Cristofor.Alber o privi si rase silit.-Buturuga asta?-Nu-i o buturuga,ci un cal salbatic,care a strabatut multe puste,baraganuri si preerii,apoi multe mari si oceane,pana sa ma gaseasca pe mine.-E o salcie,au adus-o curentii.-Te cred,dar e o explicatie pt toata lumea.Trebuie sa intelegi ca a fost un cal salbatic,acum e domesticit.Poti sa-l mangai si sa-i spui pe nume.-Cristofor?-E numele intim al unui vagabond nebun,un oarecare Columb.I-am spus asa fiindca amandoi au cautat tarmuri necunoscute.Maria mangaie grumazul calului si-i vb cu un glas melodios,cam trist:-Poate nici tu n-ai gasit tarmul visat!Dar pe tarmul meu,cel putin ma ai pe mine!"
"-Ai prea multa imaginatie!observa Alber.-Esti un prostutz1Nimeni nu poate sa aiba prea multa imaginati!imaginatia nu-i niciodata destula.Si nici finita.Nu pot sa traiesc pe pamant,daca nu-l transform dupa cum imi place.Nu pot suporta oamenii daca nu-i compun dupa cum am nevoie.Pe tn incerc sa te compun[...]-De ce nu ma lasi cum sunt?intreba Alber[...[-Imi caut forma adevarata.Peste tot in lume sunt revolutii.Sunt si in mine.Nu mai suport sa ma vad in atatea tipare nascocite,in atatea identitati false,Incerc sa-mi fac una definitiva.Intr-un loc unde sa nu gasesc tipare vechi;sa pot lua totul de la inceput.Ajuta-ma!-Vino cu mine in Marea Egee!Sa debarcam pe o insula si sa ramanem acolo!"
http://www.youtube.com/watch?v=K4SFqGHsI_o
"Trecea ora albastra,cerul se facea violet la orizont,deasupra Marii.Incepea ora campiei.Soarele era gata sa apuna.Dar Maria si Alber se aflau pe plaja,coborasera cand inca nu se intunecase.Maria se uita la Alber,nu vorbea.Isi dadea seama ca puterea era a lui,n-avea nevoie sa o demonstreze,domina in tacere timpul si peisajul si pe ea,[...]"-Am sa-l iubesc...",gandea.-Ce faci cand esti singur si nu ai nici o treaba?Intrebarea era vaga si nu putea impune raspunsuri clare.-Cat de singur?raspunse el fara s-o priveasca.Mergeau spre cort,catarandu-se pe taluzul insulei de argila.Inima Mariei scapa dintre gheturi.Nu se asteptase ,raspunsul depasea gandul ei,[...]Nu mai spune nimic!Sa ramanem aici.Se nastea o speranta si voia s-o pastreze.
El insa continua cu o bunavointa scolareasca.-Inteleg ce si dc m-ai intrebat.Cand sunt singur,adica eu fara nimeni,ma gandesc.Asta ai vrut sa stii.Nu dorm niciodata in picioare.Ma gandesc cine sunt,de unde vin.Nu traiesc fara sa stiu dc,cu toate ca n-am mijloace sa ma explic.-Atunci,dc te-ai facut marinar?[...]Se aflau langa cort si nu se vd nimani in tot golful.Poate nu mai exista nici o lume._Iata un pamant cu 2 oameni.Aici putem fi noi insine.E neasteptat si imbietor.Maria nu-si putu stapani un tremur.-Mi-e frig!zise."
'Intr-o dupa-amiaza,Maria merse singura la Calul de Salcie;avea remuscari,de aproape o luna il abandonase.Era o ingratitudine si o imprudenta,fiindca putea sa-l adopte altcineva.Un iepure de camp tasni dintre dune,trecu pe la picioarele ei,fara s-o vada,si se opri la un pas de apa,proptit cu botul intr-un val de scoici albe.Dupa o clipa de inlemnire,izbuti sa se ridice pe jumatate,si sa priveasca Marea cu ochi inexpresivi.-Hei,ii striga Maria.Iepurele tresari,dar nu intoarse capul.Ea se apropie si se aseza alaturi,pe scoicile uscate.Ii vedea pieptul tresaltand,inima ii batea disperata,in toata fiinta lui se simtea groaza.Nu putea sa-l lase asa...Maria simti o durere in piept,o revolta.Se aflau fata in fata 2 fiinte,nu puteau comunica intre ele,si in acea clipa ea era cea m putin inarmata,nu avea viteza lui,prin care el putea sa scape.Dar el nu stia asta iar ea nu-i putea spune.I se parea nedrept ca lui sa-i fie teama de o agresiune imposibila.Voia sa-l ia in brate!Du-te!"
-"Intr-o seara,in ultima saptamana,el ii spuse,denuntandu-se cu intoleranta;-Ma zbat si ma impart in 2 de atata vreme,ca imi simt sufletul ca o rana.Nu incap 2 pasiuni in mine,se lupta intre ele,se insangereaza,si nu pot renunta la nici una.Am halucinatia drumului,il traiesc aproape aievea,de dimineata pana seara,proiectat in constiinta si in inima mea,ca pe ecranul radarului.Nu mai pot astepta,zilele sunt chinuitoare,as vrea sa plec maine,sau acum,si cand imi aduc aminte ca tu n-ai sa mai fii,ma apuca disperarea de parca astept sa vina o moarte.-Hai sa impacam putin intre ele pasiunile tale,zise Maria.Eu sunt a 2-a.-Nu,esti prima!-Nu-i drept si nu accept locul.La inceput uram 1 ta pasiune;o simteam inainte de a mi-o fi marturisit.
Poate in tacerile tale,poate in felul in care priveai uneori Marea,absorbit de ea pana la tristete.Am stiut ca Marea avea sa fie inca o data dusmanul meu;a fost intotdeauna,de cand a disparut tatal meu.Din cauza ei m-am ferit de tine,m-am aparat,pana n-am mai avut putere si am cazut la picioarele tale.Fiindca mi-ai dat inapoi o viata pierduta,colorata de tine in culori nebanuite,care ma orbesc si imi umplu inima de bucurie.Du-te,am sa te astept,ne sta bn impreuna,atat de bn cat nu poate sa stea nici unei perechi dp lume.Dar pana in ziua plecarii,deconecteaza-ma,scoate-ma din reteaua ta pasionala,lasa-ma in parasire;n-am sa sufar si n-am sa fiu singura,atata timp cat ma voi gandi la tine,si daca din cand in cand ai sa-mi iei mana ,chiar daca atunci are sa te preocupe altceva.Du-te intreg la visele tale!N-am sa fiu niciodata departe de ele![...]Alber scria:acum ,cand o buna parte a viselor mele s-a implinit si nu se vd nici o piedica spre a le implini pe toate,iti declar ca as fi renuntat la ele si m-as fi intors oricat de departe as fi fost!In prima zi cand m-ai fi chemat.[...]Acum cand nu mai existi,am inteles,scria Alber ca nu puteam sa am totul,si pe Maria si Marea;daca ar fi sa aleg din nou,stiu ca as opta pt tine!"
http://www.youtube.com/watch?v=Clyi6xZs1To
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu