M-am regasit in tine...
(Lelia Mosora)

 
  ...dar palmele-mi coboară
statuia mă-nfioară
în dorul mut ce creşte
văpaie peste munte
nici nu mai ştiu vreo veste...
lumi de lumini se cern.
văd depărtări prin ziduri
ce le ridic agale...
doar aripi
să-mi mai crească
şi-atunci pot...
le dobor...
clepsidrei sparg conturul.
las curgerea să-i fie,
un ultim drum bătut.
în trup simt încă abur,
de gânduri răscolite,
de bulgării de humă
ce îi aruncă vii...
acele-oglinzi din praguri
ce le-am trecut odată,
se-ntorc cu trenul vieţii
printre nămeţi
şi...
plâng...
sau...
râd...
nu ştiu...
aud doar false,
aducerile - aminte...
mă cotropesc
şi-mi lasă,
un gust amar
de ciob...
acum
îmi cern privirea.
nu mai există
cioburi,
nu mai există
oglinzi...
suntem doar noi,
departe,
de câmpuri de-ntuneric.
găsim în Glasuri,
Viaţa
iar pietrele mai noi,
rostesc nisipuri calde,
din firele-adunate
de peste lumi întinse
între ocean şi nori.
un singur cer ne leagă,
în fina regăsire...
nu îi mai spun
Iubire.
îi spun doar
căutări.
un crunt fulger
mă arde...
îmi spulberă
copacii
iar frunzele cenuşă,
au devenit
comori.
mi-am adunat
din file,
Iubirea şi Credinţa,
că voi ajunge-n lumea
în care eşti tu, Dor...
 

http://www.youtube.com/watch?v=WZamY-6w_-8