Ningea pe clopote,ningea
si clopotele clatinate
de mai nimic,nimic sunau
...in turla la cetate
Cu placi de gheata ma-nveleam
de frigul mult prea mare
si neputand sa mor,la tine
ma gandesc
si tremurand te vestesc
La primavara,odata cu dezghetul
as putea sa ma topesc si eu.(Nichita Stanescu)
Cantec de iarna
Esti atît de frumoasa, iarna!
Cîmpul întins pe spate, lînga orizont,
si copacii opriti, din fuga crivatului…
Îmi tremura narile
si nici o mireasma,
si nici o boare,
doar mirosul îndepartat, de gheata,
al sorilor.
Ce limpezi sînt mîinile tale, iarna!
Si nu trece nimeni
doar sorii albi se rotesc linistit, idolatru
si gîndul creste-n cercuri
sonorizînd copacii
cîte doi,
cîte patru. (Nichita Stanescu)
Ramai cu bine.Iarna alba si curata!!!Sa mai vii la noi!!!Te asteptam!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu