Asculta-voi vantul...Anne Marie Bejliu
 
  inima...
când va surprinde
samânta florii de aur,
desprinsa din gaoacea
sfânta a culorilor,
reconstruind din sunete,
necuvintele...
odata,
un scrib al versurilor tainice,
numea freamatul tau
si al sufletului,
si al nevazutului:
necuvânt...
tu...
stii sa m-asculti...
pentru ca tropotul tau
sau alinarea ta îmi surâd, inima,
de câte ori,
armasar nestâmparat,
mintea,
goneste tacerea...
si...
linistea adâncurilor redevine vulcan.
ard inima, ard...
sunt flacara a timpului,
dincolo de
cresterile si descresterile
în care ma legeni...
copil al furtunii
si al frunzelor toamnei
furând culorilor nobile,
pasteluri...
ramase din
zâmbetul primaverii si al verii,
rabdarea,
mi-o port ca o cruce
a întâmplarilor...
le cioplesc
rând pe rând,
pâna când
aschiile încercarilor,
dalti fine în pumnii micuti
ai copiilor clipa,
ma readuc în scoica...
stii inima?
nu sunt doar
fir de nisip spulberat,
spulberând pâna la istovire
viata...
uneori,
ma privesc din unghiul dor
al valului frumusetii,
în reflexiile perlei
ce asteapta sideful,
sa-i mângâie talpile arse
de pasii timpului...
si...
fruntea,
si...
ochii
în care cerul...
îsi pastreaza aroma tainica...
de azur...
te ascult, inima...
pe mine,
doar bate-ma...
blând...

 http://www.youtube.com/watch?v=temA8UTCZ4M

Muti printre cuvinte...Anne Marie Bejliu

 ...ridicam castele...
de nisip sihastru,
poduri de nuiele,
ferestre de aur,
usi din astre crude,
porti de aer - visuri...
locuim în ele...
pâna când...
un zgomot
dilueaza-n graba,
taceri printre ape...
le simtim iar grele...
pânze tulburate
se ridica-n cerul,
ce pastreaza tainic
seva-n perle mierle
cântecul, rostirea
ne devine rug...
rugi se-nalta-n soapta
printre pietre curg
suflete tacute
uimiri de pamânt
trupuri calde-n noapte
gheturi redevin
flacara strabate
fibrele-nghetate
dimineti trezire
linii prin destin
timpul îl destrama
suflete revin...