Imi este dor de tine...
dar tac...
un strigat
de as naste,
mi s-ar întoarce
bruma...
cenusa unui zâmbet
lipsit de-orice fior.
ma reîntorc
în Sine
adun în mine
fire
ce-odata strecurate
pareau
lumini,iubire...
nu-mi pasa
ca trec veacuri...
sau pasii iuti
de aer
sau poate ape line,
prin stânci,
drumuri deschid...
pastrez
calda chemare
si glasul
se-ncovoaie
se strânge
fetus- frica,
singuratatii dar...
mai bine tac.
tacerea de mi-asculta,
sufletul tau
raspunde...
chiar de-l opresti,
el striga...
culoare,
sunet,
albul,
le cere ne-ncetat...
atinse
de culoare,
secundele din rosu
devin
albastre unde...
verzi frunze,
dulci fuioare,
în galben izbucnesc...
izvoarele iubirii
trezesc în tine
umbre...
din temerile-absurde
vei naste
fir de-argint...(Anne Marie Bejliu)
http://www.youtube.com/watch?v=8zU1hXpqvwc
http://www.youtube.com/watch?v=lekcEhYgQXw
http://www.youtube.com/watch?v=VaJ7HkWUNxk
http://www.youtube.com/watch?v=wLi-1N6ZDRE
http://www.youtube.com/watch?v=eHVYyXvrVt0 ...cand o sa vezi ploaia cazand in mare sa stii ca sunt acolo si eu...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu