Valsul Sufletului
Dansăm suflet colo-n ochiu'
Ne picură din cer dimineţile
E dansul genelor dinspre sus.
Dorul de mine în suflet
Duminica ovalului din geană,
Toate ţi le dăruiesc.
Dansăm suflet amânarea
Cumintelui ochi înspre mâine.
Adevărul din pleoapă,
Lumea din palmă…
Toate ţi le dăruiesc.
Dansăm suflet amintirii...
Sărutul degetelor în delir!
Albului din păr - invers contur
Neştiutului zbor i-am visat.
Despre mine în tine şi invers,
Valsul sufletului în cerc.
(Mihaela Moraru Celestine)
Dansăm suflet colo-n ochiu'
Ne picură din cer dimineţile
E dansul genelor dinspre sus.
Dorul de mine în suflet
Duminica ovalului din geană,
Toate ţi le dăruiesc.
Dansăm suflet amânarea
Cumintelui ochi înspre mâine.
Adevărul din pleoapă,
Lumea din palmă…
Toate ţi le dăruiesc.
Dansăm suflet amintirii...
Sărutul degetelor în delir!
Albului din păr - invers contur
Neştiutului zbor i-am visat.
Despre mine în tine şi invers,
Valsul sufletului în cerc.
(Mihaela Moraru Celestine)
Miros a cer...
Să smulgi din pământ... imensitatea-ţi,
Să te cutremuri de dorinţa norilor.
Cu mâinile împreunate,
Să formezi cerul tău.
Cât e omule să te desprinzi,
De mirosu-ţi de carne?
Să alergi prin plete şi ochi umezi
Să domoleşti ploaia cerului tău,
Să îngenunchiezi zborului spre tine...
Acolo în umbra ta de cer,
Să te primeşti!
Mi-e dor de culesul castanilor.
În cerul tău ?
În cerul meu...
Ce miros aveau?
Miroseau a verde şi stacojiu.
Era din cer?
Nu, omule. Ploua cu cer...
Peste noi?
Peste nisipul din ochi...
Gest de primadonă şi stingher făgaş.
Mi-aţi uitat cerul?
Cât e omule să mi-l aduci înapoi?
Să miroasă a cer peste frunze obosite,
Să doară în tine pământul,
Să-ţi fie sâmbăta în păr şi-n moarte.
Să ne mistuim omul cu acelaşi cer,
Să mă las acoperită...
Am să vă miros a cer!(Mihaela Moraru Celestine)
http://www.youtube.com/watch?v=E30DuiI82Rw
Suntem Fluturi
Suntem oamenii - fluture
Larve... ce mor în aspiraţie!
Suntem zbuciumul de lumină,
Ce se vrea cu totul afară.
Suntem mizeria răsucită şi constrânsă
În aripi şi zbor.
Omul - Fluture...
Omul eşuat, căzut şi aplecat spre pământ.
Ridică-te! spirala încoronată cu ploaie,
Zborul e al tău, pământul , cerul...
Cu mâinile în jurul capului,
Răsuceşte minunea minciunii din stele.
Roteşte-te omule! Eşti Fluture!
Acolo sus ai visat lumea ta.
De aici, din zbuciumul mâinilor împletite,
Ochiul ţi s-a deschis spre lumină.
Nu! Nu privi în jos,
Nu ai nevoie de picioare să mergi,
Fluturii te vor ajuta să cuprinzi
Zborul, Pământul, Cerul...
Abia acum îţi eşti!
(Mihaela Moraru Celestine)
http://www.youtube.com/watch?v=wSfcpJb_J38
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu